„ȘTIRI CIUDATE” A SESIZAT INDEPENDENT PRESS STANDARDS ORGANIZATION (IPSO) CU PRIVIRE LA ZIARUL „PROGRESIST” BRITANIC „METRO”: LA LONDRA, „TERORIȘTII” POT FI PREZENTAȚI ÎN PRESĂ CA „MILITANȚI”
20/03/2022| Anca Mușat, Traian Horia ✎
Publicația ȘTIRI CIUDATE a anunțat și dus la îndeplinire o sesizare a organizației de presă reprezentativă pentru mass-media britanice (Independent Press Standards Organization- IPSO) cu privire la o nefericită „tradiție” editorială a revistei „Metro” din Londra, care înlocuiește (nota bene, „political correctness”) în articole, termenul „terorism” cu cel de „militantism”: este o confuzie care, inadmisibil, ar sugera „circumstanțe atenuante” pentru acțiunile teroriste. Aceasta, într-o țară (Regatul Unit) care a fost afectată masiv de terorismul islamic, cel de extremă dreaptă sau stângă, sau al grupului nord- irlandez IRA (Armata Republicană Irlandeză). Dacă inițial „Metro” nu ne-a răspuns, conducerea revistei a făcut-o ulterior, la doar două ore (!!!) după intervenția noastră la IPSO: într-un final, „Metro” ne-a confirmat primirea mesajului și ne-a adresat mulțumiri pentru „interes”: era un semn că mesajul nostru ajunsese la destinație, că este analizat și că va fi oferit un verdict. În beneficiul publicului consumator de presă și pentru sănătatea informației, demersul nostru pe lângă ziarul „Metro” și organizația IPSO este unul care dorea să semnaleze că folosirea „militantismului” pentru descrierea unor acțiuni pur-teroriste poate fi asimilat dezinformării: în timp ce „terorismul” înseamnă „lipsă de dialog”, „militantismul” este deschis „schimbului de idei”. De aceea, este deplorabil că ziare „progresiste” precum „Metro” pun membrii unor grupuri teroriste, care au un scop politic, în aceeași „familie de cuvinte” alături de „militanții” pentru potecția mediului sau a animalelor, sau pentru drepturile omului.
Pe 31 ian. 2022, publicația noastră semnala o anomalie frecventă în politica redacțională a revistei „corect politică” Metro (Marea Britanie) și promitea că va înainta o sesizare. Pe scurt, „Metro” folosea termenul de „militant” în locul celui de „terorism” în prezentarea unei știri din Pakistan: ziarul relatase că „militanți” înarmați au ucis în provincia Peshawar un preot și au rănit un altul: inadmisibil, știrea nu conține, însă, cuvântul „terorism”. Eventual, jurnaliștii Metro cunoșteau perfect că dacă un grup de radicali asasinează un preot, nu obține doar eliminarea fizică a unui lider al comunității de creștini, dar și un sentiment generalizat de frică în acea comunitate: era definiția clasică a terorismului, care folosește crima ca instrument politic. Iar știrea din Peshawar era doar parte a unui fenomen global, fiindcă atacurile organizate de grupuri extremiste (islamiste, din extrema stângă neo-troțkistă ș.a.) împotriva bisericilor creștine și preoților creștini au cunoscut o intensificare în ultimii ani, din Africa, Asia și Europa până în Statele Unite.
Cu puțin timp în urmă, ȘTIRI CIUDATE obținuse de la gigantul britanic BBC, printr-un demers asemănător, modificarea în titlu și text a unui articol din nov. 2021: mai precis, ceruse și obținuse printr-o plângere oficială, folosirea literei mari pentru scrierea cuvântului „Biblie”. Așadar, se poate spune despre cazul „Metro” (care a „încurcat” puțin sinonimele și a ales să utilizeze- controversat cuvântul „militant” în locul celui de „terorist”) că era ca o prelungire firească a cazului „BBC”. Redacția noastră a considerat că, pentru cazul unui articol de „informare” care va ajunge la un grup-țintă oarecare de cititori, cuvintele trebuie alese precis, cu o deosebită atenție la nuanțe și interpretări. În plus, o minimă experiență indica faptul că „militantul” poate fi animat de un scop nobil, măreț, pe care îl urmărește îndeplinit prin mijloace pașnice, pe când în cazul „teroristului”, lucrurile stau complet diferit: „terorismul” este „lipsă de comunicare”. Era, așadar, momentul ca redacția „ȘTIRI CIUDATE” să ridice anumite semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât presa britanică se bucură de prestigiu și de audiență în Europa și în întreaga lume, iar codurile deontologice conțin standarde de acuratețe a informației, în respect pentru consumatorul de presă. Dacă inițial „Metro” nu ne-a răspuns, conducerea revistei a făcut-o ulterior, prin intervenția IPSO. Considerăm că tăcerea prelungită a revistei „Metro” a fost sugestivă și s-a constituit într-un răspuns în sine, în timp ce mesajul primit ulterior sesizării IPSO, ne confirmă așteptările și ne încurajează să continuăm acest gen de cercetări media: într-o lume a cenzurii, auto-cenzurii și jurnalismului „ideologizat”, ele sunt extrem de pritenoase libertății de presei.
PRESĂ. ADJECTIV. 