MERGI ORI CRAPĂ!

SEPARATIȘTII RUȘI ANUNȚĂ PRELUNGIREA CAMPANIEI MILITARE SPRE FRONTIERA UCRAINEI CU ROMÂNIA: VOR SĂ ÎMPINGĂ TRUPELE UCRAINENE SPRE ODESA, LA O DISTANȚĂ „NEPERICULOASĂ” PENTRU GRANIȚA PROPRIE
Coloană militară a Federației Ruse, în drum spre Severodonețk Lugansk (Sursa imagine EPA)

16/07/2022|Traian Horia✎
Un lider separatist a anunțat intenția de continuare a invaziei ruse chiar după retragerea totală a forțelor Kiev-ului din cele două provincii ale bazinului Donbas: Luhansk (LPR) și Donețk (DPR).
Președintele auto-proclamatei Republici Populare Luhansk, Leonid Pasechnik, a spus că soldații ucraineni trebuie împinși înapoi pentru a fi împiedicați să bombardeze LPR: pe hartă, acest lucru se va întâmpla inevitabil doar pe direcția frontierei cu România, spre regiunea Odesa, acolo unde rușii au „puncte de sprijin” cu Crimeea și cu regiunea Zaporozne, din proximitate.

Leonid Pasechnik (sursa imagine Getty)

Declarațiile belicoase ale lui Pasechnik confirmă indirect dezvăluirile publicației noastre, care a relatat încă din iunie că temutele lansatoare americane de rachete cu rază lungă de acțiune HIMARSMLRS, trimise deja Ucrainei, ar putea fi instalate cel mai probabil, undeva între Donbas și zona Odesa (pe linia Mykolaiv- Kherson), unde există „vulnerabilități” în sistemul defensiv ucrainean: altfel spus, ambele tabere în conflict luaseră deja în calcul faptul că operațiunile militare nu vor fi limitate la Donbas și că vor fi extinse.

Pe 4 iulie 2022, Ucraina anunța retragerea forțelor sale din orașul Lysychansk (regiunea separatistă Luhansk, bazinul Donbas) care fusese asediat din trei părți de trupele Federației Ruse. Căderea Lysychansk a marcat un punct crucial în cronologia războiului: la acel moment, Luhanskul a revendicat „eliberarea” întregului său teritoriu și a anunțat că înaintarea trupelor aliate de ruși și separatiști va continua spre Donețk- o regiune învecinată, care este parte a Donbasului și care are de asemenea ambiții secesioniste față de Ucraina. Toate acestea se consumau la puțin timp după ce, pe 23 iunie a.c., Uniunea Europeană admisese statutul de candidat pentru Ucraina, la propunerea celui mai dezastruos cabinet al Comisiei Europene, începând din 1990: cel condus de Ursula von der Leyen. Admiterea unui candidat precum Ucraina, care are amputat mai mult de 20% din teritoriu, ridica întrebări serioase asupra discernământului politic de la Bruxelles, respectiv asupra seriozității „valorilor” invocate permanent de „eliteleUE.

După cucerirea orașului Lisichansk, separatiștii din Lugansk trec linia de demarcație ca să-i ajute pe cei din Donețk

Ulterior, pe 5 iulie a.c., la o întâlnire- fulger a comandanților ruși și separatiști, liderul autoritar al Ceceniei, Ramzan Kadârov îi transmitea președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, să „fugă”, în timp ce liderul LPR, Leonid Pasechnik, declara public că „inamicul (trupele Ucrainei, n.n.) va trebui împins înapoi, la o distanță de la care va fi imposibil să bombardeze Luhansk”: erau două informații importante care (coroborate cu știri recente vehiculate de presa locală, potrivit cărora Kadârov mobilizează în continuare în Cecenia forțe pentru teatrul de luptă ucrainean) anunțau continuarea campaniei militare criminale în Ucraina. Declarațiile lui Pasechnik veneau să răspundă inclusiv unor temeri recente ale cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, care opina pe 3 iulie în fața reporterilor, că este greu de anticipat cât se va prelungi războiul din Ucraina („Nu știe nimeni cu adevărat acest lucru”). În prezent, este previzibil că următoarea misiune a trupelor lui Vladimir Putin va fi asedierea orașelor Slovyansk și Kramatorsk (Donețk, Donbas), aflate la granița cu Luhansk, într-o uriașă „pungă” controlată de forțele Kiev-ului: dealtfel, imediat după căderea orașului Lysychansk, prin decret prezidențial, Volodymyr Zelensky a reorganizat rapid administrația acelei zone din Donețk pe care o mai are sub control: ea include 14 localități importante.

Zona din Donețk- Donbas rămasă sub controlul Ucrainei este încercuită cu albastru (Sursa imagine BBC)

Simultan, însă, conducerea LPR a anunțat- preluată de agenția TASS, că unitățile sale care au capturat Lysychansk, vor porni mai departe în direcția Seversk, într-o mișcare de debut pentru ofensiva contra trupelor ucrainene de pe linia Slavyansk- Kramatorsk-Bahmut: este vorba despre ultimele orașe mari din Donețk care au rezistat invaziei ruse și care au fost bombardate repetat în trecutul apropiat.

Se prevede, de asemenea, o schimbare a eșaloanelor combatante și o perioadă de acalmie a atacurilor după ce președintele rus Putin, a declarat public că trupele Federației au nevoie de odihnă. În iunie, publicația noastră a dezvăluit temerea nou-răspândită în Rusia că temutele sisteme americane de lansare a rachetelor HIMARS trimise de SUA ar putea fi instalate spre granița țării vecine, România, în regiunea Odesa (linia Mykolaiv- Kherson), unde Ucraina are „vulnerabilități” în sistemul defensiv.

Un lansator de rachete cu rază lungă de acțiune HIMARS (sursa unian)

Mai mult, un analist rus (Alexei Leonkov) a vorbit despre implicarea Armatei Române în folosirea acestor lansatoare trimise Ucrainei de administrația Joe Biden, fără să precizeze dacă era vorba doar despre instruirea ucrainenilor: experți aparținând ambelor tabere sunt unanimi asupra faptului că lansatoarele Multiple Launch Rocket Systems pot să echilibreze sau să schimbe cursul războiului. Tirul lor poate atinge cu precizie ținte la distanțe de până la 300 km, iar Rusia se teme că vor fi folosite pentru a bombarda localități aflate pe teritoriul său, chiar dacă SUA a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla și că predarea lansatoarelor către Ucraina va fi condiționată de respectarea acestei interdicții.

Publicat de Blogul jurnalistului Traian Horia

Jurnalism de cursă lungă. Pentru vremuri ciudate.

%d blogeri au apreciat: