O ROMÂNCĂ DIN MAREA BRITANIE „SPECIALIZATĂ” ÎN FURTUL DE CEASURI ROLEX, A FOST ARESTATĂ LA URCAREA ÎN AVION
14/07/2022| Traian Horia✎
Publicația gratuită de orientare neo-marxistă „Metro”, din Marea Britanie, are un trist prestigiu în promovarea unei campanii acerbe de defăimare a comunităților de români din Insulă. Există, desigur, mulți români care trăiesc normal, în respect pentru gazdele lor britanice și pentru țara de unde au venit, dar sumarul de la „Metro” conține eventual, doar știrile despre infractorii sosiți din Țara Mioriței, insistându-se pe naționalitatea lor. Așa s-a întâmplat și în cazul Ștefaniei Tinică, „specializată” în pensionari care purtau ceasuri Rolex. Poliția britanică a arestat-o după ce aceasta a subtilizat un ceas Submariner valorând mai mult de 15000 de lire, de la un bărbat din Dorset. Tinica a folosit o metodă „populară”: s-a prefăcut că îl cunoaște pe păgubașul în vârstă de 75 ani, l-a îmbrățișat și… a plecat cu ceasul său. Puțin timp după aceea, a încercat să repete stratagema în Cheshire, la 250 de mile distanță: a încercat să plece cu ceasul Rolex Submariner al lui Simon Kelly, dar de data aceasta a eșuat. Mai mult decât atât, a lăsat amprente pe brățara Rolex și a fost identificată. Tinică a fost reținută pe aeroportul Luton (Londra), la urcarea într-un avion pentru România, iar judecătorii au condamnat-o la 40 de luni închisoare: în acest context, este foarte probabil ca românca să fie trimisă în țară pentru executarea pedepsei, deoarece Regatul britanic extrădează străinii cu condamnări mai lungi de 12 luni.
Relatând cazul, jurnaliștii de la „Metro” nu au uitat să menționeze naționalitatea română a lui Tinică dar, din fericire, practica aceasta ostentativă nu este generalizată în presa britanică. De exemplu, la polul celălalt, publicația „Daily Mail” a prezentat anterior cazul lui Ruslan Shamsutdinov, arestat la Londra pentru spălare de bani: conștientă că naționalitatea unui suspect acuzat de o infracțiune nu este relevantă pentru economia unui articol, ziarista Jemma Carr nu a menționat naționalitatea acuzatului. Rezumativ, avem așadar două cazuri specifice de presă, care abordează diferit cazurile unor străini reținuți de poliția britanică: un ziar („Metro”) care recidivează, alimentând- sub masca libertății de exprimare, un camuflat discurs al urii cu profilarea etnică a unui suspect de infracțiuni (Tinică este cetățean român), și un alt ziar („Daily Mail”) care prezintă neutru, un succes al poliției britanice în campania sa împotriva spălării de bani: mai precis, prezintă reținerea unui suspect, cel mai probabil originar de pe teritoriul Federației Ruse, pentru care se publică acuzațiile dar nu și naționalitatea.
Faptul că atacurile xenofobice din Regat au cunoscut un punct de maxim după Referendumul Brexit nu este deloc întâmplător, în contextul articolelor de tip „Metro”, care „formatează” opiniile unor cititori pe naționalitatea infractorului și care alimentează ostilitatea publică față de străini. Când unele publicații britanice trimit (indirect) în judecată o întreagă comunitate pentru faptele unei minorități, atunci este foarte posibil ca, pe viitor, dacă Turnul cu ceas Big Ben din Londra ar dispărea într-o noapte, vajnicii jurnaliști- investigatori de la „Metro” să ceară imperios includerea româncei Ștefania Tinică în primul cerc de suspecți.
PRESĂ. ADJECTIV. 