PROTESTELE ANTI-GUVERNAMENTALE PENTRU BLOCAREA REFORMEI JUSTIȚIEI ÎN ISRAEL SUNT CONCEPUTE DUPĂ ACEEAȘI „REȚETĂ” CU PROTESTELE „HAȘTAG REZIST” ANTI- LIVIU DRAGNEA DIN ROMÂNIA
19/03/2023 Traian Horia
În Israel, protestul-maraton (vizibil) foarte bine finanțat şi declanşat după ce premierul Beniamin Netanyahu a anunțat promovarea unui pachet legislativ pentru reformarea Justiției, începe să capete similarități tulburătoare cu protestele „haştag rezist” de la Bucureşti care au debutat în 2017, când conducerea PSD a sprijinit o inițiativă asemănătoare: deloc întâmplător, liderul social-democraților la acea dată era Liviu Dragnea, considerat „populist” (sic!, n.n.) în cercurile neomarxiste din România şi UE. Este neclar câți dintre protestatarii din Israel cunosc esența noului pachet de legi, dar la Bucureşti a fost contestată de „activişti” o lege de reformare a Justiției pe care la vremea respectivă nu o citise nimeni, iar rețetarul de organizare a fost eventual acelaşi: ONG-uri sau „ferestre” de pe Facebook finanțate din exteriorul țării au chemat la proteste în numele unor idealuri generoase (nota bene, „independența Justiției”) în timp ce scopul real era debarcarea unui guvern Conservator sau cel puțin crearea unui sentiment public anti-guvernamental. Altfel spus, esența „protestelor” poate fi investigată ca „manipulare în masă” şi figurație de actori, în care liderii haştagişti vin în Piață, strigă puțin împotriva unor legi pe care nu le cunoaşte nimeni şi pleacă acasă ca un sculer-matrițer care a tras la şaibă peste program.
Faptul că premierul Netanyahu a respins recent o cerere a preşedintelui israelian Isaac Herzog de adoptare a unei soluții „de compromis” sugerează că la nivelul guvernului său există informații privind originea „controlată” a manifestațiilor. Guvernul Netanyahu doreşte să ofere mai multă putere parlamentului (Knesset) şi guvernului în confirmarea magistraților sau în promulgarea unor inițiative legislative prezumtiv contestate la Curtea Supremă, iar inițiativa trebuie raportată la faptul că Justiția a fost şi este o țintă predilectă pentru ONGurile neomarxiste: ca un exemplu, în Marea Britanie un ONG a încercat chiar deturnarea votului Brexit (iunie 2016) de ieşire din cadrul UE, printr-o acțiune la Curtea Supremă. În Ierusalim, Haida şi Tel Aviv, protestatarii acuză în stradă riscul subordonării politice a Justiției în timp ce în lume, implicarea politicului în afacerile sistemului de făcut dreptate a devenit pe alocuri o banalitate: în Statele Unite, cluburile neomarxiste finanțează campaniile de nominalizare a procurorilor districtuali (şi astfel, America s-a umplut de roboței „neoliberali”, unii dintre ei fiind implicați în acuzarea oficială a Republicanului Donald Trump), iar la nivelul Uniunii Europene, actualul Procuror European, Laura Codruța Kovesi, a fost desemnat prin pură decizie politică. Altfel spus, un act politic împotriva unui prim-ministru considerat incomod pentru „progresişti” precum Beniamin Netanyahu poate lua forma unor proteste pentru „protejarea Justiției” în baza unor strategii mai vechi care invocă Democrația, dar care caută să transforme nedemocratic societatea, prin ignorarea ordinii constituționale şi a votului popular.
PRESĂ. ADJECTIV. 