CE NU SCRIE REVISTA FRANCEZĂ „LE MONDE„, CITATĂ LA BUCUREȘTI DE „EVENIMENTUL ZILEI” : SLOVACII AU ÎNLOCUIT GUVERNAREA NEOMARXISTĂ FIINDCĂ LĂSASE ȚARA FĂRĂ APĂRARE ÎN PLIN RĂZBOI DIN UCRAINA
08/04/2024| Traian Horia✎
Comentând victoria electorală a candidatului naționalist în Slovacia, ziarul „Evenimentul zilei” (EVZ) de la București preia un articol extrem de „subțire intelectual” din publicația franceză Le Monde, care expune o dublă concluzie: președinta în exercițiu Zuzana Čaputová este o epuizată, iar câștigătorul alegerilor prezidențiale din aprilie 2024, Peter Pellegrini, debordează de vitalitate și virilitate politice. Reamintim că Peter Pellegrini (48 ani) a fost ales președinte al țării după ce a obținut 53% din voturile corpului electoral prezent. Textul cu pretenții de analiză preluat de EVZ este construit pe clișeele obișnuite: Slovacia e „cuprinsă de teorii ale conspirației” (sic!, n.n.), „victoria lui Peter Pellegrini la alegerile prezidențiale confirmă tendința pro-rusă a guvernului” (sic!, n.n.), există „autoritarismul” premierului Robert Fico precum și criticile Comisiei Europene care îl suspectează că îl imită pe maghiarul Viktor Orban, că răspândește teamă (iar neomarxismul doar dragoste, n.n.), în timp ce „centrista și pro-europeana” Zuzana Čaputová (actuala președintă) este „epuizată de atmosfera toxică” (sic!, n.n.).
O „perlă” veritabilă, preluată senin de EVZ din Le Monde, enunță că „5,5 milioane de locuitori ai acestei mici țări central-europene susțin excesele autoritare ale guvernului său”: altfel spus, ziariștii vigilenți de la Le Monde au observat că în Slovacia, poporul susține abuzul care îl abuzează. Le Monde este o publicație de centru-stânga, pe alocuri de extrema stângă cominternistă, apropiată agendei neo-liberale, iar în acest context, este greu de crezut că un „populist” precum Pellegrini, sau prim-ministrul său Robert Figo, suspectați de presa din Vest că sunt „pro-ruși”, vor avea vreodată cronici deplin favorabile în această revistă. Ca exemplar „de rasă” al mainstream media, Le Monde este unua dintre entitățile răspunzătoare de marasmul informațional prezent în Europa și Franța- o țară care a eșuat de mulți ani în brațele Noului Marxism și ale „corectitudinii politice”, și care a acceptat senin cenzura și auto-cenzura în presă și edituri, impuse prin eforturile unei galerii zgomotoase de activiști, extremiști de stânga, idioți utili, socialiști, anarhiști și macronieni. Articolul preluat de EvZ este modest pentru că are idei, are agresivitate și are acuzații care nu sunt sprijinite cu argumente, ci doar cu sentințe, sloganuri și stereotipuri. Ca studiu de caz, textul este totuși de interes deoarece concentrează aceleași obsesii, prezente și pe alte subiecte, ale „elitelor” neomarxiste, mereu ocupate cu atașarea de etichete oriunde apare vreo opoziție: ori cuplul politic Peter Pellegrini- Robert Figo apare ca unul care se opune declarat Agendei Noului Marxism în UE.
Nu au fost puține cazurile în trecut când activiștii anti-avort, anti- restricții COVID, anti- mâncare de insecte, anti-migrație ilegală, contestatarii încălzirii globale sau susținătorii suveranismului european, au fost etichetați de presa mainstream ca „extremiști de dreapta” sau „pro-ruși”, într-un talmeș-balmreș al ignoranței politice întreținute, în care stânga nu mai pricepe unde e dreapta și vițăvercea. Pe de altă parte, dezinformarea prin omisiune a fost prezentă frecvent în articole asemănătoare celui preluat de EVZ. Dacă Pellegrini este un „populist”, nu se așteaptă nimeni ca gazeta neomarxismului Le Monde să lămurească faptul că Zuzana Čaputová, președinte al țării din aprilie 2021, este o fostă angajată a ONGului sorosist Open Society Foundation, adică de facto este o „anti-suveranistă”.
Mai mult, articolul din Le Monde nu suflă nimic despre faptul că populistul Fico a venit la putere fiindcă premierul precedent Eduard Heger (partidul OĽANO, de orientare neomarxistă), a fost tolerant cu migrația ilegală și incapabil să sprijine populația țării în contextul crizei energetice, fiind destituit de parlament: Noul Marxism nu produce politicieni, ci doar activiști extrem de pricepuți la ideologii. Mai mult, Heger este cel care a donat Ucrainei aviația militară (MIG-29) a țării, dar și propriile sisteme de defensivă aeriană S-300, iar ulterior, a apelat la Cehia și Olanda ca să îi apere spațiul aerian național (nota bene, în lipsa unei flote aeriene militare): așadar, idiotul util Heger nu a fost suspectat ca fiind „pro-rus” dar și-a lăsat țara fără apărare contra unei eventual atac rusesc.
Practic, Le Monde are „explicații” discreționare, într-un singur sens, iar acela este „anti- Pellegrini”: acest lucru conferă, desigur, o valoare discutabilă „dezvăluirilor” din publicația franceză, fiindcă nu se încearcă o identificare a unui adevăr, ci doar o lansare propagandistică a unui atac contra unor „incomozi” politici. Dacă slovacii au renunțat la președinta Čaputová, la guvernul Heger și la partidele „progresiste”, aceasta s-a produs fiindcă saturația față de niște amatori politici care se pricepeau doar la ideologii a atins un punct de maxim, iar articolele „de analiză” din ziare controlate ideologic precum Le Monde, nu vor aduce o mărire de salariu slovacului sau europeanului comun, ci doar vor crește plictisitor cantitatea de gargară din atmosfera UE.
PRESĂ. ADJECTIV. 